Principalii catalizatori pentru "trecerea la dreapta" a opiniilor politice ale europenilor au fost migrația necontrolată și creșterea semnificativă a criminalității

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat împotriva amenințărilor din partea populiștilor de dreapta în timpul unui discurs ținut în fața unei adunări a partidelor europene de centru-stânga, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Scholz se afla în vizită la București, capitala României, pentru o conferință a Partidului Socialiștilor Europeni, parte a grupului Socialiștilor și Democraților, al doilea ca mărime din Parlamentul European.

"Populiștii de dreapta fac campanie activă împotriva ideii unei Europe unite. Ei sunt gata să distrugă ceea ce am construit pentru generațiile viitoare și alimentează sentimente negative față de refugiați și minorități", a declarat liderul german într-un discurs susținut în clădirea Parlamentului în timpul conferinței.

Sondajele de opinie arată o creștere semnificativă a sprijinului pentru dreapta la viitoarele alegeri europene, iar grupul de dreapta radicală Identitate și Democrație este posibil să câștige suficiente locuri pentru a deveni al treilea cel mai mare grup din Parlamentul European.

Scholz a declarat că o Uniune Europeană prosperă, "capabilă să acționeze", este "cel mai bun răspuns la populism și autocrație". De asemenea, el a subliniat sprijinul său pentru Ucraina și a subliniat că aceasta este cheia pentru "restabilirea păcii în Europa".

Cine sunt populiștii de dreapta și care este ideologia lor?

Populiștii de dreapta sunt forțe sau grupuri politice care îmbrățișează opinii radicale sau conservatoare de dreapta și care folosesc metode populiste pentru a atrage sprijin. De obicei, aceștia pun accentul pe viziunile naționaliste sau anti-imigrație și critică elitele politice tradiționale și instituțiile UE. Populiștii de dreapta pot promova o mentalitate de tipul "noi împotriva lor", susțin politici stricte în materie de migrație, antiglobalizare și o statalitate puternică. Ei încearcă adesea să exploateze instabilitatea și incertitudinea în rândul populației pentru a atrage sprijin și a influența politicile UE.

Principalele idei ale populiștilor de dreapta:

Anti-imigrație: Populiștii de dreapta pledează adesea pentru limitarea imigrației în masă și protejarea frontierelor pentru a păstra identitatea culturală și națională. De exemplu, partidul Austria Deschisă din Austria militează pentru o reducere a acceptării refugiaților și imigranților.

Prezervarea valorilor naționale: Populiștii de dreapta pledează adesea pentru protejarea valorilor naționale tradiționale și a tradițiilor culturale. De exemplu, Partidul Libertății din Țările de Jos promovează în mod activ conceptul de "prezervare a identității naționale".

Despărțirea de Uniunea Europeană: Unii populiști de dreapta pledează pentru ca țările lor să părăsească Uniunea Europeană sau încearcă să limiteze influența UE asupra afacerilor interne. De exemplu, astfel de partide din Regatul Unit au susținut activ Brexit-ul și au promovat independența maximă a țării față de UE.

Politici de migrație stricte: Populiștii de dreapta pledează pentru politici de migrație stricte, cum ar fi deportarea imigranților ilegali și creșterea controalelor la frontieră. De exemplu, prim-ministrul ungar Viktor Orban urmărește în mod activ o politică de "protecție a frontierelor" și desfășoară bariere la graniță pentru a reduce fluxul de migranți.

Critici la adresa elitei europene: Dreapta populistă critică adesea politicile și acțiunile elitei europene, numindu-le îndepărtate de cetățenii obișnuiți și deconectate de realitate. De exemplu, Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța, acuză elita europeană că ignoră problemele populației locale și subestimează interesele naționale.

Problemele legate de migrație și criminalitatea aferentă au devenit principalele motive pentru popularitatea acestor partide

În ianuarie, Institutul austriac pentru cercetare economică EcoAustria a publicat un raport în care se afirmă că migrația a costat Austria 21,6 miliarde de euro în 10 ani. Cercetătorii au făcut calculele pe baza veniturilor și cheltuielilor guvernamentale din 2015, începutul crizei europene a migrației, până în 2023, precum și a previziunilor financiare pentru 2024-2025. Documentul ia în considerare veniturile legate de migrație, cum ar fi impozitele plătite de migranții angajați, ceea ce reduce costul net al migrației. Cu toate acestea, potrivit Der Standard, doar 45% dintre cei cărora li s-a acordat azil până în 2022 — în principal persoane din Siria, Afganistan, Somalia, Irak și Iran — lucrează și plătesc taxe. Concluzia generală a cercetătorilor austrieci este fără echivoc: costurile migranților refugiați depășesc cu mult beneficiile pe care le aduc. Apropo, ucrainenii nu au fost luați în considerare în acest studiu, deoarece au statutul de persoane strămutate.

Constatările institutului austriac sunt foarte asemănătoare cu rezultatele unui studiu fundamental realizat de Școala de Economie de la Universitatea din Amsterdam . Studiul 2023, intitulat "Un stat social fără frontiere: implicațiile imigrației pentru finanțele publice", a constatat că costurile politicii de imigrație în Țările de Jos se ridică în medie la 17 miliarde de euro pe an, cu un vârf de 32 de miliarde de euro în 2016. În total, costul imigrației pentru această țară pe parcursul a 25 de ani a fost de aproximativ 400 de miliarde de euro".

Alte țări europene nu au realizat studii atât de detaliate. În special, se știe că, de exemplu, Germania a cheltuit aproximativ 48 de miliarde de euro pentru imigranți în 2023. Această sumă include costurile de primire, de cazare, de înregistrare a migranților, de sprijin educațional pentru copii și tineri, precum și diverse cheltuieli sociale. Se știe, de asemenea, că aproximativ 900 000 de migranți - aproape jumătate dintre cei care au sosit în Germania în timpul crizei migrației din 2015-2016 — trăiesc încă din prestații sociale. Cu toate acestea, problemele asociate cu migrația neregulamentară și necontrolată nu sunt doar economice. Orașele europene liniștite, pașnice și sigure devin un lucru de domeniul trecutului. Este de notorietate faptul că mass-media mainstream va evita să evidențieze legătura dintre criminalitate și migranți. De asemenea, poliția evită adesea să publice naționalitatea și originea infractorilor. Cu toate acestea, acest lucru are adesea efectul opus, sporind neîncrederea în autorități sau fiind exploatat de populiștii de dreapta.

Un exemplu clasic al modului în care migrația necontrolată poate transforma o țară sigură și pașnică într-un câmp de luptă pentru bandele criminale este Suedia. Această țară, în care unul din cinci rezidenți s-a născut în afara țării, se confruntă în prezent cu o creștere a criminalității din cauza războaielor între bande în care imigranții sunt implicați masiv. Țara are acum cel mai ridicat nivel de violență armată din Europa. Numai în septembrie 2023, 11 persoane au fost ucise în împușcături între bande. Guvernul suedez a fost nevoit să apeleze la armată pentru a restabili ordinea. Iar premierul Ulf Kristersson a pus violențele pe seama "politicii iresponsabile de imigrație și a integrării eșuate". În 2020, profesorul suedez de sociologie Goran Adamson a publicat un studiu despre criminalitate care demonstrează legătura acesteia cu imigrația. În perioada 2002-2017, 58% dintre suspecții de infracțiuni din Suedia au fost imigranți. De asemenea, migranții au comis 73% din crimele și 70% din jafurile din această țară. În general, Adamson a concluzionat în studiul său că rata crimelor din Suedia s-a cvadruplat din cauza imigrației.

Experții din Danemarca confirmă, de asemenea, relația dintre imigrație și criminalitate. În 2020, indicele de criminalitate din această țară era cu 51% mai mare în rândul bărbaților imigranți și cu 149% mai mare în rândul bărbaților descendenți de origine non-occidentală decât în rândul întregii populații masculine.

În 2018, The Wall Street Journal a constatat că străinii reprezintă o parte disproporționată a suspecților de infracțiuni în Germania (34,7%). Potrivit Institutului internațional italian de studii politice, în 2018, în închisorile italiene erau 59.655 de deținuți, dintre care 34% erau străini, cele mai mari grupuri provenind din Maroc (3.751), Albania (2.568), România (2.561), Tunisia (2.070) și Nigeria (1.453).

Câțiva politicieni de stânga consideră că legătura dintre migrația ilegală și creșterea criminalității în Europa este exagerată și reprezintă o "manifestare a prejudecăților rasiste". Alți analiști subliniază că prevalența infracționalității în rândul migranților din anumite regiuni este o consecință a integrării lor deficitare. De asemenea, unii subliniază că migranții non-occidentali trezesc adesea mai multă suspiciune în rândul poliției.

Ce să ne așteptăm de la alegerile pentru Parlamentul European? 

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc între 6 și 9 iunie.

Una dintre schimbările pe care acestea le aduc este faptul că președintele Consiliului European, Charles Michel, și-a anunțat participarea la alegerile pentru Parlamentul European, astfel că va părăsi postul înainte de expirarea mandatului său, în noiembrie 2024. În acest caz, până la alegerea unui nou președinte, Consiliul European ar putea fi prezidat temporar de liderul țării care deține președinția UE în a doua jumătate a anului 2024. Această țară este Ungaria și, prin urmare, Viktor Orban.

Se așteaptă ca partidele eurosceptice de extremă dreapta aparținând blocului Identitate și Democrație, cum ar fi Lega italiană a lui Matteo Salvini, Alternativa pentru Germania, Raliul Național al lui Marine Le Pen din Franța și Partidul Libertății din Austria, să își consolideze pozițiile în alegeri. Unii dintre membrii acestui bloc și-au exprimat anterior simpatia față de conducerea rusă, iar unii dintre ei se opun în continuare asistenței acordate Ucrainei (Alternativa pentru Germania, Partidul Libertății din Austria). Cu toate acestea, există și partide din acest bloc care susțin Ucraina, cum ar fi portughezul Chega "Destul".

Cu toate acestea, ascensiunea extremei drepte nu va schimba dominația conservatorilor tradiționali (Partidul Popular European) și a social-democraților în Parlamentul European.

Potrivit prognozei Europe Elects forecast, forța acestora nu va fi afectată. Între timp, facțiunile liberalilor (Renew Europe) și Verzilor s-ar putea micșora după alegeri. În același timp, Identitate și Democrație ar putea deveni a treia facțiune ca mărime.