Care vor fi consecințele incertitudinii în negocierile cu Hamas?

La 1 septembrie 2024, în Israel au izbucnit proteste masive după descoperirea cadavrelor a șase ostatici în Fâșia Gaza, care au fost răpiți de militanții Hamas în timpul atacului asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Aceste evenimente au provocat indignare profundă în rândul societății israeliene și au devenit un motiv pentru cele mai mari demonstrații din ultimele 11 luni de război. Protestatarii cer guvernului lui Benjamin Netanyahu acțiuni rapide și decisive pentru eliberarea celorlalți ostatici, care se află încă în mâinile militanților.

Uciderea ostaticilor

La 1 septembrie, armata israeliană a anunțat descoperirea cadavrelor a șase ostatici într-un tunel subteran din sudul Fâșiei Gaza. Printre cei decedați se numără Eden Yerushalmi, Ori Danino, Carmel Gat, Gersh Goldberg-Polin, Almog Sarusi și Alexander Lobanov, care avea atât cetățenie israeliană, cât și rusă. Conform Forțelor de Apărare ale Israelului (Tzahal), toți cei șase au fost uciși cu puțin timp înainte ca trupurile lor să fie găsite.

Această veste teribilă a declanșat proteste în masă în întreaga țară. Protestatarii au acuzat guvernul de întârzierea negocierilor cu Hamas și de lipsa unor acțiuni reale pentru eliberarea ostaticilor. Participanții la proteste au blocat străzi, au organizat acțiuni în fața reședinței prim-ministrului și l-au îndemnat pe Netanyahu să își asume responsabilitatea și să explice de ce acordul cu teroriștii nu a fost încă încheiat.

Grevă și tulburări sociale: Blocada țării

Cea mai mare confederație sindicală din Israel, Histadrut, s-a alăturat protestelor. Președintele sindicatului, Arnon Bar-David, a anunțat o grevă generală care a afectat majoritatea sectoarelor economiei. În mod special, aeroportul principal al țării, „Ben Gurion”, a fost închis, transportul a fost suspendat, drumurile au fost blocate, iar în multe orașe activitatea spitalelor și a întreprinderilor a fost oprită.

Tensiuni deosebite s-au înregistrat în Tel Aviv, unde câteva sute de mii de oameni au ieșit în stradă, cerând acțiuni decisive din partea guvernului. Conform mass-mediei israeliene, aproximativ 500.000 de persoane au participat la demonstrații. Poliția a folosit tunuri de apă pentru a dispersa protestatarii care blocaseră autostrăzi-cheie. Au fost arestate 29 de persoane.

În ciuda ordinului judecătoresc de a încheia greva până la ora 14:30, organizatorii protestelor au anunțat că greva va continua până la ora 18:00. Unele municipalități, întreprinderi și bănci nu au sprijinit acțiunea, însă în multe orașe, precum Ierusalim și Tel Aviv, activitatea instituțiilor publice a fost semnificativ restrânsă.

Presiuni politice și diviziuni în guvern

Mișcarea de protest a câștigat un nou impuls pe fondul incertitudinii din negocierile cu Hamas. Guvernul israelian, condus de Netanyahu, este supus unei presiuni constante din partea publicului și a oponenților politici. Ministrul Apărării, Yoav Gallant, care s-a ciocnit de mai multe ori cu Netanyahu, a cerut încheierea unui acord. Fostul premier Yair Lapid s-a alăturat, de asemenea, apelurilor pentru o soluționare pașnică a conflictului, luând cuvântul la un miting în Tel Aviv.

La rândul său, Netanyahu a declarat că intenționează să încheie un acord cu Hamas, însă a avertizat că „cei care ucid ostaticii nu doresc un acord”. El a acuzat Hamas de provocări, subliniind că această grupare teroristă folosește ostaticii pentru șantaj și presiune politică.

Între timp, în cadrul guvernului persistă diviziunile. Ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, a cerut interzicerea grevei, acuzând sindicatele de presiuni politice. În același timp, Forumul „Tikva”, care reprezintă familiile ostaticilor, a cerut distrugerea Hamas prin mijloace militare și s-a opus oricăror acorduri cu militanții.

Negocieri în impas

Negocierile dintre Israel și Hamas, care sunt mediate de SUA, Qatar și Egipt, nu au adus rezultatele așteptate. Deși unele aspecte ale acordurilor au fost stabilite, problemele-cheie rămân nerezolvate. Unul dintre aceste puncte de impas este controlul asupra așa-numitului coridor Filadelfi – zona dintre Gaza și Egipt, prin care Hamas primește arme și alte resurse necesare.

În același timp, reprezentanții Hamas au declarat că grupul nu va semna niciun acord dacă Israelul nu își retrage prezența militară din Gaza. Confruntările armate dintre forțele israeliene și militanții Hamas continuă în mai multe zone din Gaza, ceea ce agravează situația.

Concluzie

Protestele masive declanșate de uciderea ostaticilor reflectă o diviziune profundă în societatea israeliană și o tensiune crescândă din cauza lipsei unei soluții la conflictul cu Hamas. Situația politică din Israel devine tot mai complicată, iar presiunea asupra guvernului Netanyahu crește. În ciuda apelurilor pentru pace și negocieri, depășirea crizei pare puțin probabilă fără rezolvarea divergențelor-cheie dintre părțile implicate.