Adoptarea unei astfel de legislații în Georgia, potrivit criticilor proiectului, nu numai că va afecta presa independentă și activiștii, dar va deveni și un obstacol serios în calea Tbilisi către UE

Parlamentul georgian a adoptat în primă lectură legea "privind transparența influenței străine", despre care opoziția spune că este similară cu legislația rusă privind "agenții străini". Discutarea acestui document a fost însoțită de proteste în masă și ciocniri cu poliția.

Președintele Salome Zurabișvili a anunțat că va exercita dreptul de veto asupra legii. Anterior, ea și-a exprimat sprijinul pentru protestatarii din această săptămână.

Partidul politic Visul Georgian a prezentat pentru a doua oară un proiect de lege privind "agenții străini". Anul trecut, în martie, partidul a fost nevoit să îl retragă după proteste în masă.

Noul proiect de lege este aproape în totalitate același cu cel anterior. Cu toate acestea, termenul "agent de influență străină" a fost înlocuit cu "organizație care promovează interesele unei puteri străine".

Proiectul de lege obligă companiile neguvernamentale și mijloacele de informare în masă care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca organizație care promovează interesele unei puteri străine. Premierul Georgiei, Irakli Kobahidze, susține că o astfel de legislație este necesară pentru transparența financiară a beneficiarilor de subvenții.

Cu toate acestea, partidele de opoziție și jurnaliștii independenți o numesc o "lege rusească", din cauza asemănării cu legea adoptată în rusia în 2012 privind "agenții străini". În rusia, această lege este folosită pentru a persecuta mass-media independentă și politicienii din opoziție.

Adoptarea unei astfel de legislații în Georgia, potrivit criticilor proiectului, ar putea afecta negativ mass-media și activiștii independenți, precum și deveni un obstacol în calea Tbilisi către UE. Țările occidentale au avertizat și ele în acest sens.

Inclusiv însăși Salome Zurabișvili s-a pronunțat împotriva legii. "Georgia nu se va preda resovietizării!", a scris ea pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter).

Autoritățile georgiene au susținut că proiectul de lege nu seamănă deloc cu cel rusesc și că este doar o versiune îndulcită a legii FARA privind înregistrarea agenților străini, adoptată în Statele Unite în 1938. Cu toate acestea, aceleași argumente au fost folosite de autoritățile ruse în 2012.

Legea rusă privind "agenții străini"

rusia are de mult timp o lege privind controlul activităților persoanelor aflate sub influență străină. Această lege a fost adoptată de Duma de Stat la sfârșitul lunii iunie 2012 și, de atunci, a fost modificată, la fel ca multe alte legi, inclusiv Codul penal al rusiei.

Acest document sistematizează și consolidează politica de stat a federației ruse în ceea ce privește așa-numiții "agenți străini". Conform acestei legi, un "agent străin" poate fi o persoană sau o organizație care nu primește neapărat finanțare străină, dar care se află "sub influență", iar legea definește destul de vag ceea ce se consideră influență străină. Aceasta poate fi orice tip de influență, fie prin constrângere, persuasiune sau alte metode.

În prezent, în rusia există 348 de "agenți străini" - persoane și organizații, inclusiv mass-media. Începând cu 1 decembrie, toți cei care sunt deja recunoscuți ca "agenți străini" vor fi reuniți într-un nou registru unificat, în care vor fi adăugați alții noi. În plus, Ministerul rus al Justiției va publica nu numai numele acestora, ci și datele lor personale.

Se va crea, de asemenea, un nou registru al persoanelor asociate cu "agenții străini", care va include angajații organizațiilor nejuridice și ai mijloacelor de informare în masă care sunt "agenți străini", precum și șefii și fondatorii acestor organizații, inclusiv cei care au fost.

În legătură cu aceste modificări, vor fi înăsprite regulile de distribuire a materialelor create de "agenții străini". Nu numai instituțiile media recunoscute ca agenți străini, ci și instituțiile media care angajează un angajat al unui agent străin vor trebui să includă în materialele lor indicația "agenție străină". Textul indicației va fi, de asemenea, modificat, noua versiune impunând ca numele persoanei recunoscute ca "agent străin" să fie indicat de două ori. Noile norme extind numărul de interdicții pentru "agenții străini" în rusia, inclusiv interdicția de a lucra în domeniul educației, de a fi membri ai comisiilor electorale și de a efectua examinări independente anticorupție și evenimente publice.

"Agenți străini" în propaganda rusă

În rusia, autoritățile folosesc efectiv termenul de "agent străin" ca mijloc de manipulare a opiniei publice și de promovare a narațiunilor anti-occidentale și de război.

Rezultatele unui sondaj privind atitudinea rușilor față de persoanele și organizațiile înregistrate ca "agenți străini" au fost publicate de Centrul rus de cercetare a opiniei publice. Potrivit acestor rezultate, 61% dintre respondenți îi consideră "trădători" pe cei care "răspândesc minciuni" despre rusia.

După invazia la scară largă a Ucrainei, rusia și-a extins legislația privind agenții străini. Aceste măsuri au limitat în mod semnificativ spațiul informațional în interiorul țării, făcând dificilă articularea oricărui punct de vedere, inclusiv a altor opinii despre război care se abat de la linia oficială.

Ce să ne așteptăm în continuare?

Parlamentul Georgiei este format din 150 de deputați, guvernul este format din 2 partide - Visul Georgian (75 de locuri) și Puterea Poporului (9 locuri), iar aceste două partide promovează această lege.

Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat că se va opune prin veto acestei legi. Cu toate acestea, sistemul constituțional al Georgiei prevede o diviziune relativ clară a puterilor între președinte și parlament.

Președintele are dreptul de veto asupra proiectelor de lege aprobate de parlament, dar veto-ul său poate fi anulat de parlament dacă majoritatea parlamentarilor sprijină decizia.

Cu toate acestea, guvernul, sub forma puterii executive, nu are puterea de a-l forța pe președinte să adopte un anumit proiect de lege. Astfel, dacă președintele își pune veto la un proiect de lege, guvernul nu are puterea constituțională de a-l forța pe președinte să îl adopte. Cu toate acestea, guvernul poate influența mediul politic și poate negocia cu președintele pentru a ajunge la un consens sau pentru a schimba termenii proiectului de lege.