Cum să salvăm planeta fără a distruge societatea

Politica de mediu a fost întotdeauna privită ca o cauză nobilă care promite îmbunătățirea condițiilor de viață ale omenirii, conservarea resurselor planetei și prevenirea catastrofei climatice. Cu toate acestea, realitatea arată că unele aspecte ale acestei lupte nu sunt atât de clare. În loc de armonie între natură și societate, ne confruntăm adesea cu pierderi economice, conflicte sociale și chiar cu ascensiunea regimurilor autoritare. De ce se întâmplă acest lucru? Și este posibil să se ajungă la un echilibru între obiectivele de mediu și nevoile reale ale societății?

Cum manipulează rusia și SUA agenda de mediu

Mediul a devenit o arenă pentru jocuri politice și interese corporatiste. Statele Unite și rusia, doi actori-cheie în lupta globală pentru politica în domeniul climei, folosesc narațiunile de mediu pentru a-și atinge obiectivele.

STATELE UNITE: Lobby și tehnologii de captare a carbonului

Timp de decenii, corporații americane renumite precum ExxonMobil, Chevron și BP au investit în finanțarea unor cercetări care minimalizau pericolele schimbărilor climatice. În 2020, o anchetă a arătat că ExxonMobil a ascuns în mod deliberat riscurile încălzirii globale, chiar dacă proprii săi oameni de știință au avertizat încă din anii 1980 asupra impactului critic al combustibililor fosili asupra climei.

În plus față de dezinformare, aceste corporații promovează în mod activ tehnologiile de captare și stocare a carbonului (CCS). La prima vedere, aceasta este o descoperire în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, aceste tehnologii permit companiilor să evite reducerea producției de combustibili fosili. Investițiile în CSC par prietenoase cu mediul, însă scopul lor real este de a păstra structura energetică tradițională.

rusia: gazul ca combustibil ecologic și pârghie energetică

rusia oferă lumii propria sa cale „protejată” - gazul natural, pe care kremlinul îl poziționează drept cel mai ecologic combustibil fosil. Dar în spatele acestei retorici se află obiectivul de a menține dependența Europei de resursele rusești.

Un fapt interesant: în 2019, experții independenți au constatat că rusia a finanțat organizațiile anti-nucleare europene. Acest lucru a contribuit la consolidarea poziției gazului rusesc, deoarece abandonarea energiei nucleare a forțat Europa să cumpere mai mult gaz.

În rusia însăși, dezvoltarea surselor regenerabile de energie este blocată. Sectorul petrolului și gazelor reprezintă aproximativ 40 % din veniturile bugetare, astfel încât orice politică care ar reduce utilizarea petrolului sau a gazelor este percepută ca o amenințare la adresa securității naționale. Ca urmare, investițiile sunt direcționate către proiecte de hidrocarburi, mai degrabă decât către centrale solare sau eoliene.

Impactul global

Politicile marilor puteri creează condiții de concurență inegale în lupta împotriva crizei climatice. Structurile de lobby ale companiilor de petrol și gaze blochează inițiativele internaționale care le-ar putea limita influența. De exemplu, în 2021, la summitul COP26 privind clima, țări precum India, China și Arabia Saudită, cu sprijinul grupurilor de lobby, au slăbit formularea privind „eliminarea treptată a cărbunelui”.

Costul economic al reformelor de mediu

Inițiativele guvernamentale de combatere a crizei climatice ignoră adesea nevoile reale ale societății. Să analizăm cum se întâmplă acest lucru în mai multe țări.

În 2019, cea mai înaltă instanță administrativă din Țările de Jos a decis că actuala politică de control al emisiilor de azot era ineficientă. Această decizie a forțat guvernul să adopte noi măsuri menite să reducă drastic emisiile din agricultură. Au fost vizați fermierii, deoarece activitățile lor sunt responsabile pentru 80% din aceste emisii.

Principalul obiectiv al inițiativei a fost respectarea standardelor europene de mediu, care prevăd o reducere a impactului agriculturii asupra mediului.

Consecințe negative

• Închiderea fermelor. Mii de agricultori au fost puși în situația de a-și vinde fermele sau de a le închide din cauza incapacității de a se conforma noilor cerințe. Pentru mulți, acest lucru a însemnat pierderea unei afaceri care a fost transmisă din generație în generație.
  
• Proteste sociale. Pierzându-și încrederea în guvern, agricultorii au început să protesteze în masă. Blocarea drumurilor cu tractoare și demonstrații în fața clădirilor guvernamentale au paralizat țara.
  
• Pierderi economice. Sectorul agricol, care era al doilea cel mai mare exportator din lume, a început să își piardă competitivitatea.
  

Ce este de făcut acum?

După un val de proteste, guvernul și-a anunțat disponibilitatea de a revizui politica. Cu toate acestea, agricultorii rămân sceptici, deoarece noile propuneri nu iau în considerare pierderile lor financiare.

Germania: Tranziția energetică - cine va plăti pentru greșeli?

După dezastrul de la Fukushima din 2011, Germania a decis să închidă treptat toate centralele nucleare sub influența sentimentului public. Autoritățile au promis că „tranziția ecologică” se va baza pe surse de energie regenerabile, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene.

Canada: Provocările atingerii obiectivului de emisii zero

În 2021, Canada a adoptat o lege privind „emisiile zero” până în 2050 pentru a respecta acordurile internaționale din cadrul Acordului de la Paris. Obiectivul a fost reducerea dependenței de combustibilii fosili și trecerea la surse de energie regenerabile.

Consecințe negative

• Scăderea sectorului de petrol și gaze. În provincii precum Alberta, zeci de mii de persoane și-au pierdut locurile de muncă din cauza restrângerii producției de petrol și gaze.
  
• Creșterea prețurilor. Gospodăriile s-au confruntat cu o creștere a costurilor pentru energie, locuințe și transport.
  
• Subvenții insuficiente. Subvențiile guvernamentale nu acoperă costurile de modernizare a infrastructurii, astfel încât povara principală cade asupra cetățenilor obișnuiți.
  

Ce trebuie făcut acum?

Guvernul continuă să pună în aplicare planul, dar se confruntă cu o rezistență tot mai mare în regiunile afectate. Economiștii fac apel la o tranziție mai treptată pentru a evita consecințele devastatoare.

Spania: Criza energiei solare

În 2007, guvernul spaniol a lansat un program ambițios de dezvoltare a energiei solare, promițând tarife avantajoase pentru cei care instalau panouri solare. Inițiativa a avut ca scop reducerea dependenței de combustibilii fosili și crearea de noi locuri de muncă în regiunile cu șomaj ridicat.

Consecințe negative

• Lipsa finanțării. Cererea pentru program a depășit toate așteptările, iar guvernul nu a fost în măsură să asigure plățile la tarifele promise.
  
• Faliment. Mii de gospodării care au contractat împrumuturi pentru instalarea panourilor s-au aflat în pragul falimentului după ce sprijinul guvernamental a fost redus.
  
• Închiderea fabricilor. În regiunile în care se dezvolta energia solară, întreprinderile producătoare de echipamente au început să închidă în masă. Acest lucru a condus la o creștere a șomajului și la o recesiune economică.
  

Ce urmează?

Guvernul spaniol și-a reînnoit sprijinul pentru energia solară, dar acum principalii actori sunt marile corporații. Micii investitori, care au avut de suferit în 2010, au fost lăsați pe dinafară.

Consecințele sociale ale politicilor de mediu: radicalizare, neîncredere și conflict

Politicile de mediu menite să rezolve probleme globale ignoră adesea realitățile locale. Acest lucru poate duce la tensiuni sociale, proteste și chiar destabilizare politică. Graba punerii în aplicare a reformelor ecologice îi face pe cetățeni să se simtă nedreptățiți, ceea ce nu face decât să sporească neîncrederea în guverne și instituții. Să aruncăm o privire asupra unora dintre cele mai izbitoare exemple de inițiative de mediu care au provocat tulburări sociale.

Franța: Vestele galbene protestează împotriva taxelor 

În 2018, guvernul lui Emmanuel Macron a decis să majoreze taxele pe combustibil ca parte a politicii sale de mediu. Scopul a fost reducerea emisiilor de CO₂ și îndeplinirea angajamentelor Franței în cadrul Acordului de la Paris. Această decizie a avut și implicații politice: Macron a încercat să obțină sprijinul Partidului Verzilor în parlament.

Consecințe negative

Explozie socială. Majorarea taxelor a afectat cel mai mult locuitorii din mediul rural, care depindeau de mașini din cauza lipsei transportului public. Oamenii au ieșit în stradă purtând veste galbene, care erau obligatorii în fiecare mașină. Protestele s-au răspândit rapid în întreaga țară.

Radicalizarea societății. Demonstrațiile pașnice au degenerat în acte de vandalism, ciocniri cu poliția și blocarea principalelor facilități. Protestatarii au deteriorat chiar și Arcul de Triumf din Paris.

Pierderea încrederii în guvern. Majoritatea francezilor au sprijinit protestatarii, chiar și în ciuda violențelor. Oamenii au simțit că guvernul nu ține cont de problemele lor reale și că se preocupă doar de interesele elitelor.

Ce va fi?

După mai multe luni de proteste, guvernul a fost forțat să anuleze taxa pe combustibil. Macron a recunoscut că nu a reușit să ia în considerare interesele cetățenilor mai puțin bogați. Lecția pentru Franța a fost necesitatea de a discuta mai temeinic cu societatea despre astfel de inițiative.

Cum să evităm greșelile și să găsim un echilibru?

Politica de mediu are obiectivul nobil de a păstra planeta pentru generațiile viitoare. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare cauzează adesea pierderi economice, conflicte sociale și manipulări. Exemplele Statelor Unite și rusiei arată cum retorica climatică devine un instrument al intereselor politice și corporatiste: corporațiile americane își ascund dependența de combustibilii fosili prin tehnologii ecologice, în timp ce rusia folosește retorica de mediu pentru a-și consolida influența energetică. Astfel de manipulări nu numai că discreditează lupta pentru mediu, dar subminează și credibilitatea inițiativelor climatice.

Impactul economic și social este, de asemenea, o preocupare serioasă. Închiderea fermelor în Țările de Jos, a centralelor nucleare în Germania sau declinul sectorului de petrol și gaze în Canada duc la pierderea locurilor de muncă, proteste și tensiuni sociale. Oamenii care suferă din cauza reformelor prost concepute se simt trădați, ceea ce duce la radicalizare și la adâncirea inegalității.

Pentru ca politica de mediu să funcționeze cu adevărat, este nevoie de o abordare armonioasă. Reformele graduale, transparența, incluziunea și accesul la tehnologiile ecologice vor contribui la evitarea crizelor sociale și economice. Echilibrul dintre natură, economie și societate este singura cale către un viitor durabil, în care interesele oamenilor nu sunt sacrificate intereselor globale