Rezultatele acestor alegeri au fost deja numite un "cutremur politic" pentru că partidul de guvernământ a suferit cea mai mare înfrângere din toți cei 22 de ani de existență.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că partidul său va evalua în mod obiectiv rezultatele recentelor alegeri locale și că este gata să se critice în mod deschis pentru acestea. Aceste alegeri au fost deja descrise ca fiind un "cutremur politic", deoarece partidul aflat la putere a suferit cea mai mare înfrângere din istoria sa de 22 de ani.

Dar acest lucru înseamnă că domnia lui Erdogan va lua sfârșit în curând? Sau factorii care au dus la victoria de astăzi a opoziției vor fi luați în considerare la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare?

În plus, intenționează Erdogan însuși să părăsească politica, mai ales având în vedere posibila adoptare a unei noi constituții în Turcia, care, la rândul său, i-ar putea permite președintelui în exercițiu să candideze pentru a patra oară?

Rezultatele alegerilor

În urma alegerilor locale din Turcia, reprezentanții Partidului Republican al Poporului (CHP), aflat în opoziție, vor deveni șefii a 35 de regiuni, inclusiv Istanbul și Ankara.

Ekrem Imamoglu, actualul primar al Istanbulului, își păstrează poziția cu 51,1% din voturi, depășindu-l pe rivalul său din Partidul prezidențial al Justiției și Dezvoltării (AKP) cu aproape 11,5%.

Peste 60,4% dintre alegătorii din capitală l-au susținut pe actualul primar al Ankarei, Mansur Yavash, de la AKP.

De asemenea, CHP a câștigat 35 din cele 81 de regiuni, inclusiv Istanbul și Ankara, în timp ce AKP a obținut 24 de locuri similare, majoritatea în centrul Turciei.

Erdogan a remarcat că nu a obținut rezultatul dorit la alegeri și a promis că va analiza mesajul alegătorilor și va lua măsurile adecvate. Erdogan este președinte din 2014 și anterior a ocupat funcția de prim-ministru.

Care este motivul pentru care partidul de guvernământ a pierdut?

Succesul actual al opoziției se datorează în principal dificultăților economice. În alegerile naționale, cum ar fi cele prezidențiale sau parlamentare, votul ia în considerare și alți factori, cum ar fi stabilitatea și securitatea în țară sau aspecte de politică externă. Cu toate acestea, la nivel local, oamenii votează mai ales în funcție de situația lor economică.

Rezultatul actual al alegerilor este un răspuns la inflația ridicată, la devalorizarea lirei turcești și la deteriorarea puterii de cumpărare a alegătorilor turci.

După alegerile prezidențiale de anul trecut, Erdogan a anunțat o schimbare a politicii economice, dar aceasta nu a avut efectul scontat, în special pentru oamenii obișnuiți.

Votul este, de asemenea, într-o oarecare măsură, o reacție la consecințele cutremurului anterior, când guvernul nu a reușit să reconstruiască suficient de repede zonele afectate.

Opoziția și-a rafinat strategia de la ultimele alegeri, schimbându-și conducerea și concentrându-și eforturile pe obiective comune cu partide mai puțin populare.

Economia Turciei trece în prezent printr-o perioadă de instabilitate. În 2021, țara s-a confruntat cu o rată semnificativă a inflației de 36,08%, ceea ce a dus la o creștere medie a prețurilor alimentelor cu 43,8% și la o scădere rapidă a valorii lirei turcești cu 44%.

O caracteristică distinctivă a politicii economice a Turciei a fost abandonarea metodelor tradiționale de combatere a inflației. În schimb, banca centrală a țării crește cantitatea de bani în circulație pentru a stimula inflația, folosindu-se de aceasta ca mijloc de ieftinire a monedei naționale și de atragere a investitorilor străini.

Conform strategiei lui Erdogan, atunci când lira devine mai ieftină în raport cu dolarul, bunurile turcești devin mai competitive pe piețele externe, ceea ce, în opinia sa, va duce la creșterea exporturilor și la crearea de noi locuri de muncă.

Cu toate acestea, această abordare a stârnit indignare, deoarece banca centrală a Turciei își pierde independența față de guvern, ceea ce încalcă principiile de stabilitate economică și de nesubordonare față de influențele politice. 

Va fi acesta sfârșitul guvernării lui Erdogan?

Următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare vor avea loc abia în 2028.

Acum, Erdogan are suficient timp pentru a analiza și corecta greșelile. El are oportunități reale de a-și ajusta politicile și de a-și recâștiga sprijinul alegătorilor.

Desigur, multe se pot schimba atât în politica externă, cât și în cea internă în următorii patru ani. Prin urmare, nu ar trebui să tragem concluzii prea devreme cu privire la viitorul politic al AKP.

Dar dinamica generală pentru partidul de guvernământ nu este încurajatoare. Rezultatele sale au fost mai slabe chiar și în comparație cu alegerile locale din 2019.

O victorie a AKP în aceste alegeri ar fi un pas spre consolidarea finală a puterii lui Erdogan în țară. Cu toate acestea, alegătorii au trimis autorităților un semnal opus, indicând dorința de a avea o contrapondere reală la guvern și de a asigura un anumit echilibru de putere între acesta și opoziție.