Și care sunt consecințele?

Băncile chineze care continuă să coopereze cu rusia părăsesc bursa sancționată de la moscova. În ultimele două săptămâni, tranzacțiile în moneda chineză au înregistrat o scădere semnificativă a mărimii medii a tranzacțiilor: comparativ cu luna mai, această cifră a scăzut cu 14%, ajungând la 1,89 milioane rub, cel mai scăzut nivel din februarie 2023.

În același timp, cifra de afaceri de pe piața OTC a yuanului a crescut brusc: în iunie, au fost încheiate tranzacții în valoare de 1 980 de miliarde rub, în creștere cu 27% față de luna mai. Cifra de afaceri intrazilnice a bătut recorduri de trei ori, depășind 200 de miliarde rub pe zi. Acest lucru indică faptul că fluxurile de yuani care vin în rusia pentru petrolul vândut Chinei se mută de pe piața valutară pe piața extrabursieră, după dolar și euro, care au fost suspendate la 13 iunie.

Banca Centrală a rusiei se pregătește deja pentru posibilitatea suspendării tranzacțiilor cu yuani, similar situației dolarului și euro.

Este probabil ca băncile chineze să își reducă treptat tranzacțiile cu Bursa din moscova și cu Centrul Național de Compensare, care a fost, de asemenea, sancționat.

În plus, compania chineză Wison New Energies, care era implicată în construcția de module pentru proiectul Arctic LNG 2, a anunțat suspendarea activităților sale în rusia pentru a nu pierde alte proiecte mai importante din cauza sancțiunilor. 

China, poate cel mai important aliat al rusiei, începe încet să se alăture sancțiunilor împotriva acesteia? 

Care este motivul pentru astfel de decizii din partea Beijingului? 

În primul rând, ar trebui să se înțeleagă că, în situația în care China trebuie să aleagă între SUA și UE și rusia, Beijingul va alege prima opțiune. 

Motivația Chinei este destul de simplă și previzibilă: acces la piețele UE și SUA, acces la tehnologiile și capitalul acestora, și nicio altă regiune a lumii nu poate oferi Chinei ceea ce au SUA și UE. De exemplu, ponderea rusiei în cifra de afaceri comercială a Chinei în 2023 este de 4 %, în timp ce ponderea SUA și a Uniunii Europene este de 24 %.

Prin acțiunile sale, China sugerează că va crea unele oportunități pentru comerțul cu rusia, dar acestea vor fi volume mici, iar aceste oportunități nu vor include companii mari. Acestea nu vor putea rezolva problemele principale, cel puțin pe scară largă. Poate că vor ajuta la rezolvarea unor probleme minore, dar nu mai mult. Beijingul nu va lua niciodată partea moscovei 100% din timp, ar fi prea neprofitabil pentru el. Pentru China, este important să mențină relații prietenoase cu principalele sale piețe, UE și SUA, în special având în vedere politica UE de reducere a dependenței sale de resursele din China. 

În special, UE intenționează să reintroducă taxele vamale asupra bunurilor ieftine achiziționate de pe platformele chineze AliExpress, Temu și Shein. De asemenea, UE a decis să impună taxe suplimentare la importurile de vehicule electrice chinezești de până la 38,1 %, în plus față de nivelul actual de 10 %.

Clienții europeni sunt din ce în ce mai preocupați de dependența lor de China, în special în comerțul cu amănuntul al produselor nealimentare, cum ar fi îmbrăcămintea, aparatele electrocasnice, electronicele și jucăriile. Prin urmare, unele țări au început să caute în mod activ modalități de a-și diversifica cererea de bunuri din China. De exemplu, companiile textile europene cooperează din ce în ce mai mult cu India, Bangladesh și Vietnam, în ciuda termenelor de livrare mai lungi și a costurilor mai ridicate.

Beijingul înțelege că legăturile strânse cu moscova duc la pierderea unor piețe strategice, ceea ce este extrem de neprofitabil pentru el, astfel încât este gata să facă concesii pentru a păstra modelul economic cel mai favorabil. 

La ce să ne așteptăm în continuare? 

China promovează activ un concept numit "O centură, un drum", care vizează crearea unei infrastructuri comerciale puternice între Beijing și Uniunea Europeană. La rândul lor, țările europene încearcă să găsească un echilibru în relațiile cu China, menținând legături economice, dar limitând adâncimea acestora din cauza riscurilor geopolitice și a inegalității economice. UE încearcă să își protejeze interesele împiedicând China să devină prea influentă, în special având în vedere tensiunile geopolitice din lume.

Războiul din Ucraina a făcut ca Europa să fie precaută în privința contactelor strânse cu China, care sprijină rusia. Deși țările europene doresc să mențină legături economice cu China, ele nu pot ignora sprijinul acesteia pentru acțiunile agresive ale rusiei, iar Beijingul este conștient de acest lucru. 

Dar, în același timp, Beijingul are propriul său interes geopolitic — confruntarea cu Statele Unite. Pentru China, aceasta este o chestiune de principiu. Beijingul vede în Statele Unite principalul său adversar geopolitic nu numai din cauza problemei Taiwanului, ci și în contextul geopolitic mai larg. Statele Unite percep, de asemenea, China drept principalul lor adversar potențial. Din acest punct de vedere, China vede războiul rusiei împotriva Ucrainei ca un conflict între rusia și Occident, în special împotriva Statelor Unite. 

În această privință, este mai important pentru China să rămână neutră din punct de vedere formal. Cu toate acestea, în practică, această neutralitate orientează China mai aproape de Rusia. Acest lucru trebuie să fie luat în considerare ca o situație obiectivă.

Este important să înțelegem specificul politicii externe a Chinei. Principalul obiectiv al politicii externe a Chinei este de a restabili măreția, demnitatea și suveranitatea de odinioară a statului său, după o lungă perioadă de "umilință" și "slăbiciune". Spre deosebire de Uniunea Sovietică, China nu a acordat niciodată o mare importanță "exportării" ideologiilor sale în străinătate. Principiile "socialismului cu caracteristici chineze" dezvoltate de Mișcarea 4 Mai și de intelectuali de stânga precum Zhou Enlai și Chen Tangqiu au avut în vedere un sistem autosuficient care era potrivit doar pentru China. De asemenea, spre deosebire de federația rusă modernă, China nu are un concept coerent și inteligibil al "lumii chineze", pe care încearcă să o creeze prin forță, prin expansiune teritorială și schimbare de regim în țările vecine. 

Pentru China, "lumea chineză" există deja — este China însăși, care a fost întotdeauna considerată centrul lumii. Prin urmare, China nu are nevoie să cucerească alte țări, ci mai degrabă dorește să fie recunoscută ca un participant egal în relațiile internaționale. Prin urmare, acțiunile viitoare ale Beijingului în arena geopolitică se vor baza în primul rând pe ceea ce este mai benefic pentru țară.