A reușit Europa să găsească un limbaj comun cu Beijingul?

Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al țării, Xi Jinping, și-a încheiat vizită de cinci zile în Uniunea Europeană. Aceasta este prima sa vizită în Europa în cinci ani, iar intențiile sale din acest an sunt clare: Beijingul intenționează să demonstreze că este pregătit să fie un partener economic al blocului mai bun decât Washingtonul.

În cadrul turneului său, Xi a vizitat Franța, Serbia și Ungaria. Aceste țări iau foarte serios în considerare investițiile din partea Beijingului, în ciuda numeroaselor investigații ale UE privind politica industrială a Chinei și avertismente din partea oficialilor de la Washington cu privire la riscurile asociate cu astfel de investiții.

Vizita liderului chinez coincide cu o perioadă în care Uniunea Europeană depune eforturi constante pentru a dezvolta perioadă în care Uniunea Europeană lucrează în mod constant pentru a dezvolta o poziție comună cu Washingtonul în ceea ce privește contracararea capacității Beijingului de a inunda lumea cu produse ieftine de bunuri ieftine și de a amenința securitatea națională a diferitelor țări. Pentru ani de zile, zona euro a acționat ca un tampon între cele două economii de top, dar situația se schimbă: Bruxelles-ul nu mai închide ochii la situația, creând din ce în ce mai multe obstacole pentru companiile chineze; săptămâna trecută patru persoane au fost arestate în Germania sub acuzația de spionaj pentru favoarea Beijingului — doar cel mai recent dintr-o serie de cazuri.

Care a fost scopul vizitei liderului chinez în Europa

Pentru Beijing este important să reducă implicarea europenilor în problemele asiatice și cooperarea lor cu Statele Unite în aceste probleme. Acest lucru este valabil mai ales pentru acele aspecte care afectează direct China, în special relațiile sale complicate cu Taiwanul. Prin urmare, alegerea țărilor pe care să le viziteze în Europa este oarecum surprinzătoare pentru europeni, cu un accent evident pe capitalele care demonstrează adesea o poziție specială față de Bruxelles și Washington, precum și respect pentru sensibilitățile Beijingului față de Taiwan.

De exemplu, Xi a vizitat Belgradul, capitala Serbiei, care nu a devenit niciodată stat membru al UE, în urmă cu 25 de ani, când armata americană a bombardat ambasada chineză din acest oraș, un eveniment care a apropiat pozițiile antiamericane ale moscovei și Beijingului.

Aspectele economice ale relațiilor cu Europa sunt, de asemenea, importante pentru China, mai ales pe fondul adâncirii crizei financiare și economice cu care se confruntă țara și a complicațiilor cauzate de războiul rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, merită remarcată politica destul de prudentă a UE în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor comerciale cu China, determinată de dorința de a evita dependența de gigantul economic estic, de fluxul nelimitat de bunuri chinezești pe piața europeană și de a-și extinde propriile oportunități economice în China, în special pentru a ridica restricțiile impuse. În plus, merită luate în considerare primele sancțiuni ale UE, deocamdată nu la scară atât de mare, împotriva firmelor chineze implicate în comerțul cu moscova, în special în ceea ce privește bunurile cu dublă utilizare, care, în absența unei înțelegeri comune între părți, ar putea fi extinse.

În cadrul aspectelor strategice ale vizitei, a fost abordată și problema ucraineană. Liderul chinez nu numai că nu a evitat întrebările dificile, dar și-a demonstrat, de asemenea, dorința de a se angaja activ în dialog pentru a rezolva așa-numita "criză din Ucraina". Cu toate acestea, acest lucru s-a bazat pe propria sa interpretare relativ flexibilă a principiilor-cheie ale dreptului internațional, care nu include necesitatea de a oferi asistență victimelor agresiunii și de a condamna agresorul. În schimb, în chestiunea războiului ruso-ucrainean, Beijingul dă dovadă de o "Realpolitik" dură, care include dorința de a lua în considerare realitățile ocupației și dorința de a pune capăt războiului cu orice preț care interferează cu interesele sale economice. Toate acestea se fac cu respectarea teoretică a principiilor de asigurare a suveranității și integrității teritoriale a statelor.

Vizita lui Xi în Franța

Pentru Macron, vizita lui Xi în Franța, pe fondul absenței vizitelor în alte capitale europene cheie, a servit ca o altă confirmare a conducerii sale pe continent, pentru care luptă acum în mod activ, inclusiv pentru a-și asigura viitorul politic după cel de-al doilea mandat. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că, în timpul întâlnirilor cu Xi, Macron a uitat de Ucraina, de dezechilibrul comercial cu China sau de accesul la piața chineză. Coniacul francez, industria auto franceză și echipamentele medicale franceze au primit atenția cuvenită. În același timp, invitația lui Fon der Leyen de a se întâlni cu Xi a fost menită să demonstreze atât unitatea europeană în ceea ce privește problemele-cheie, cât și leadershipul francez în UE.

Presa independentă chineză, inclusiv ziarul de limbă engleză South China Morning Post din Hong Kong, a remarcat că, în timpul vizitei sale, Macron a transmis un semnal că Europa va coopera cu Beijingul în propriile condiții, pe fondul incertitudinii provocate de alegerile din SUA. Potrivit ziarului, acest lucru a fost evidențiat, în special, de declarația bilaterală privind războiul din Fâșia Gaza, emisă după întâlnirea lui Xi cu Macron, care a reflectat o poziție mai apropiată de cea a Beijingului decât de cea a Washingtonului. Acest lucru a fost perceput ca o dovadă că Franța are autonomie strategică atunci când vine vorba de probleme globale importante.

Pentru von der Leyen, venirea la Paris pentru a se întâlni cu Xi i-a permis să își demonstreze încă o dată preocuparea activă pentru interesele economice ale UE și promovarea problemei ucrainene. Acest lucru a fost important, printre altele, având în vedere lupta sa actuală pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, deoarece aceste chestiuni ocupă un loc important pe agenda sa.

Xi a dat asigurări pe toate căile posibile că China aderă la principiile dreptului internațional, că Beijingul nu le încalcă și că nu intervine în "conflictul" ruso-ucrainean de partea uneia dintre părți, inclusiv prin faptul că nu furnizează arme. Mai mult, Xi a subliniat că este împotriva folosirii "crizei din Ucraina" pentru a învinovăți și defăima o "țară terță" și pentru a alimenta un "nou Război Rece".

În același timp, răspunzând afirmațiilor europene, Xi a promis că se va abține să nu vândă "niciun fel de arme" rusiei, să nu furnizeze "niciun fel de asistență" moscovei și să "controleze strict" exportul de echipamente cu dublă utilizare către rusia. Macron a remarcat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă comune la Paris, la 6 mai, ca fiind unul dintre rezultatele pozitive ale vizitei. Timpul va spune cât de eficientă va fi această promisiune în fața demonstrației Beijingului de a avea o poziție neschimbată privind "rezolvarea crizei ucrainene", de fapt, în detrimentul intereselor Ucrainei.

Vizita liderului chinez în Ungaria și Serbia

Xi a părăsit Budapesta după ce a semnat 18 acorduri bilaterale pentru extinderea legăturilor economice și culturale în timpul șederii sale de două zile în Ungaria. Cele două țări au anunțat ceea ce președintele chinez a numit un "parteneriat strategic cuprinzător al unei noi ere de uitare a condițiilor meteorologice". Potrivit Budapestei, proiectele actuale de investiții ale Chinei în Ungaria au o valoare de peste 17 miliarde de dolari. Se așteaptă și alte investiții din partea Beijingului, inclusiv în mai multe fabrici de vehicule electrice și baterii.

Uniunea Europeană acuză Beijingul că subvenționează în mod nedrept industria și că își subminează proprii producători auto, dar China neagă acest lucru.

Dar vizita lui Xi nu a fost doar despre bani. China și Ungaria au trimis un mesaj geopolitic Occidentului.

"Obișnuiam să trăim într-o ordine mondială cu un singur centru. Acum trăim într-o lume multipolară, iar unul dintre pilonii acestei noi ordini mondiale este Republica Populară Chineză, o țară care determină acum cursul politicii mondiale și economice", a declarat Orbán jurnaliștilor.

Ungaria vede un dublu beneficiu în liniștirea Chinei, a declarat analistul Andras Hettyey de la Universitatea de Servicii Publice din Budapesta.

"Guvernul consideră că acest lucru va fi în general benefic pentru economia maghiară. Dar cred că nu ar trebui să uităm că acest lucru are de-a face și cu angajamentul politic sau cu legăturile politice dintre politicienii de vârf maghiari și chinezi", a spus el.

Înaintea vizitei sale în Ungaria, Xi a vizitat Serbia, un alt aliat european cu legături strânse cu moscova care, la fel ca Ungaria, este partener în Inițiativa "O centura, un drum" a Beijingului și a primit miliarde de dolari în investiții în infrastructură și industrie.

În timpul vizitei sale, Xi a reiterat poziția Beijingului potrivit căreia Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, este încă parte a Serbiei. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a reiterat că țara sa acceptă principiul "o singură China", care consideră Taiwanul parte a Chinei.