Propaganda rusă s-a intensificat în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European. Care este obiectivul kremlinului în aceste alegeri?
Ce narațiuni dorește moscova să promoveze în spațiul informațional al UE și care sunt consecințele?
Alegerile europarlamentare vor avea loc în luna iunie, iar acestea vor fi cu siguranță în vizorul propagandei rusești. În ultimii ani, rusia a folosit în mod activ rețelele de socializare și alte canale pentru a răspândi știri false pentru a interveni în procesele politice din Europa. DHN a analizat implicațiile pentru politica din regiune. Potrivit acestuia, eforturile guvernului francez de a contracara interferențele străine și dezinformarea au dus la descoperirea a 31 de noi site-uri web care răspândesc propagandă pro-kremlin în întreaga Europă. Acest lucru se adaugă la cele 193 de domenii deja identificate.
Ministerul francez al afacerilor externe a raportat că douăzeci și cinci din cele 27 de state membre ale UE au fost vizate în ultimele luni. Jean-Noël Barrot a declarat că aceste operațiuni online au ca scop destabilizarea opiniei publice înaintea votului.
În timpul unei conferințe de presă în afara Parisului, alături de omologii săi german și polonez, Barrot a cerut platformelor de socializare să blocheze site-urile care sunt "implicate în operațiuni de interferență străină". O declarație comună a celor trei miniștri a menționat că "2024 este un an de alegeri majore în Europa și nu numai" și a subliniat că "nu vom permite nicio încercare de a interveni în procesele noastre democratice".
Oficialii francezi au avertizat că Rusia folosește campaniile de dezinformare online pentru a-și promova interesele și pentru a submina sprijinul internațional pentru Ucraina. Prședintele Emmanuel Macron, care și-a înăsprit poziția împotriva moscovei, a intensificat recent măsurile de contracarare a propagandei rusești.
În propaganda sa, rusia se va concentra pe răspândirea unor narațiuni eurosceptice și de extremă dreapta
În ultimii ani, în contextul pandemiei, al instabilității economice și al conflictului din Ucraina, populiștii și euroscepticii au cunoscut o creștere a popularității în Europa. În această perioadă, sprijinul pentru partidele eurosceptice a crescut semnificativ și se preconizează că acestea vor câștiga un sfert din locurile din Parlamentul European.
De multe ori, populiștii sunt cei care promovează ideea de a pune capăt sprijinului pentru Ucraina și de a dezvolta relații cu agresorul. rusia folosește în mod activ forțele de extremă dreapta și de stânga din UE pentru a destabiliza Uniunea Europeană. Forțele de informare ale rusiei ajută adesea aceste forțe să ajungă la putere, inclusiv prin răspândirea dezinformării în cadrul UE. Euroscepticii, în special, răspândesc adesea informații false despre Uniunea Europeană.
La începutul lunii aprilie, euroscepticul Peter Pellegrini a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, obținând 53,12% din voturi după procesarea tuturor buletinelor de vot în proporție de 100%. Pellegrini își exprimă sprijinul pentru poziția guvernului slovac privind standardizarea relațiilor cu rusia, care s-au schimbat dramatic de la invazia rusiei în Ucraina. El consideră că sancțiunile împotriva Moscovei sunt ineficiente în majoritatea cazurilor și au un impact negativ asupra populației Slovaciei. Cu câteva zile înainte de turul al doilea, partidul Vocea lui Pellegrini a difuzat pe scară largă o imagine cu o femeie în vârstă îmbrățișând un militar, cu legenda: "Ieșiți la vot. Nu-i lăsați pe fiii și nepoții voștri slovaci să moară în război".
Așa, euroscepticii au încercat să creeze impresia că politicienii proeuropeni ar putea antrena Slovacia în conflictul dintre rusia și Ucraina, deși aceasta a fost pură manipulare, deoarece Constituția nu îi conferă președintelui autoritate asupra războiului și operațiunilor militare în străinătate. Cu toate acestea, unii politicieni europeni sunt gata să promoveze manipularea și propaganda pentru a câștiga puncte politice.
Cum luptă UE împotriva acestei situații
Parlamentul European a cerut conducerii Uniunii Europene și statelor sale membre să facă față cu determinare și urgență tentativelor de ingerință rusească.
Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora unii dintre membrii săi au fost remunerați pentru a răspândi propaganda rusă și au participat la activitățile postului media pro-rus Vocea Europei, care are legături cu fostul deputat ucrainean Viktor Medvedciuk. De asemenea, Parlamentul European cere conducerii Uniunii Europene și statelor sale membre să analizeze cu atenție eforturile rusiei de a interfera nu doar cu instituțiile UE, ci și cu procesele din întreaga Uniune. Acest lucru este deosebit de relevant înainte de alegerile europene programate pentru 6-9 iunie.
În plus, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la arestarea în Germania a unui consilier al europarlamentarului de extremă-dreapta Maximilian Krah, acuzat de spionaj pentru China. Parlamentul European a cerut partidului Alternativa pentru Germania să dezvăluie imediat relațiile sale financiare, în special cu kremlinul, și să dezvăluie scopul și valoarea tuturor plăților provenite din surse legate de kremlin.
Rezoluția solicită, de asemenea, Consiliului UE să includă în viitorul al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva rusiei mass-media susținute de moscova, alte organizații de radiodifuziune și mass-media, precum și persoanele responsabile de campanii de propagandă și dezinformare în UE.
Este probabil ca aceste măsuri să contribuie la reducerea influenței Rusiei asupra partidelor politice din UE și la minimizarea impactului propagandei rusești în alegeri, iar dominația conservatorilor tradiționali (Partidul Popular European) și a social-democraților în Parlamentul European va continua. Cu toate acestea, facțiunile liberalilor (Renew Europe) și Verzilor s-ar putea micșora după alegeri, iar locurile lor ar putea fi ocupate de extrema dreaptă și de eurosceptici.
